Proiecte Curatoriale

Titlul expoziției:

In This World and Beyond

Galeria:

Centrul Cultural "Palatele Brâncovenești" Mogoșoaia

Artiști:

  • Laura Ghinea

  • Gyori Csaba

  • Andrei Berindan

Perioada:

15 septembrie - 15 octombrie 2013

Concept

In This World and Beyond este o triplă personală de grafică, pictură şi sculptură, care îi reuneşte pe artiştii băimăreni Laura Ghinea, Andrei Berindan şi Győri Csaba. Fiecare dintre ei are o lume aparte; este vorba despre viziunea diferită asupra realităţii, oniricului şi raţiunii la nivel de subiect, dar, cel mai important, lumea dintre propunerile lor nu se constituie într-un vid. Reunite, lucrările selectate special pentru spaţiul avut la dispoziţie, pot trăi împreună şi chiar se potenţează reciproc. De altfel, amintita simbioză a fost marcată prin auto-asocierea celor trei, în cadrul unui grup de creaţie mai larg, bazat pe identităţi distincte, nu pe vreo platformă comună.

Selectate special pentru spaţiul din cadrul Centrului Cultural, lucrările care au luat Calea Mogoşoaiei pot trăi împreună şi chiar se potenţează reciproc. De altfel, amintita simbioză a fost marcată prin auto-asocierea artiştilor aflaţi în discuţie în cadrul unui grup de creaţie mai larg, bazat pe identităţi distincte, nu pe vreo platformă comună. Trebuie să menţionăm faptul că Baia Mare este un loc aparte din punct de vedere artistic. Ne referim la Colonia Pictorilor, un proiect viabil iniţiat încă din secolul al XIX-lea. Tradiţia, respectiv buna tradiţie, îşi are un rol mai important decît ar putea părea la prima vedere, deoarece, la nivel de societate, noul tinde a se plia pe vechi.

Expoziţia de faţă este gîndită ca instalaţie. Relaţiile dintre plan şi volum, dintre denticul, geometrie şi bicromie sau dintre mineral şi vegetal generează, la modul metaforic, mai degrabă întrebări despre posibile răspunsuri decât interogaţii abstracte. Emoţia şi raţiunea au fost lansate de către artişti pe lungimi de undă aparte; acesta ar fi numitorul comun dintre ei, în condiţiile în care mediile ori mijloacele cu care operează, ca şi finalitatea discursului lor, sînt diferite.

În seria Toujours pas clair, Laura Ghinea mizează pe cartea percepţiei temporale, într-o manieră à la Robert Delaunay. Ca şi artistul francez, Laura foloseşte reguli ale simultaneităţii contrastelor pentru a crea vibraţii în ochi, spre deosebire de acesta, rămînînd pe tărîmul bicromiei. Timpul devine astfel o categorie distinctă în cadrul ferestrei sale, dacă este să continuăm analogia cu Delaunay. Ritmul lucrărilor ţine de o posibilă legătură între semn grafic şi muzică. În terminologia lui Guillaume Apollinaire această cale de a desena sau picta se numeşte orfism. Dincolo de efectul strict vizual obţinut, Laura Ghinea este interesată de surprinderea unei stări de spirit trecătoare şi de imortalizarea acesteia. Este vorba despre clipa eternă, despre momentul care nu îşi află sfîrşitul, întotdeauna neclar şi, paradoxal, bine definit.

Sculptorul Győri Csaba este prezent în expoziţie cu lucrările Amintiri din copilărie, care se află în relaţii tematice cu lucrările Laurei şi cu seria de trei piese Inocenţă abrutizată, consonantă cu lucrările pictorului Andrei Berindan. Amintirile lui Csaba ţin de zece ani de sculptură, în modul cel mai prozaic cu putinţă: artistul a folosit în lucrarea sa o acumulare de metal din atelierul său, rezultată în urma unor procedee tehnologice specifice lucrului cu minereul, desfăşurate pe parcursul deceniului adus în discuţie. Respectiva formă volumetrică a fost încastrată, ca readymade, dacă se poate spune aşa, într-o structură metalică paralelipipedică specifică ideilor sale de a lucra, cu dinţii de lup aferenţi. Este în acelaşi timp rezultatul unor experienţe din copilărie, trăite după modelul lui Huckleberry Finn, totuşi pe malurile rîului Mureş, nu ale fluviului Mississippi, dar şi o alegorie a sculpturii.

Inocenţa este o serie minimalistă, care propune formele de cerc, pătrat şi triunghi, coordonatele fizice ale acestora aflîndu-se în relaţii matematice speciale; este vorba despre raporturi ce conduc spre numerele de aur. Artistul a gîndit ansamblul ca protest faţă de evenimentele dramatice din Siria, petrecute anul în curs. Piesele sînt găurite de gloanţe şi din ele curge sînge. Ansamblul de la Casa Artelor este o variantă miniaturală (este vorba despre o înălţime medie de 70 cm) a unei comenzi publice care va avea doi metri înălţime şi mai multe tone în greutate. Această lucrare monumentală va fi gravată de Andrei Berindan.

Seria lui Andrei, Golden Age, prezintă, într-o atmosferă de tipul Good Bye Lenin, o sumă de secvenţe dintr-o posibilă istorie anecdotică a autoturismului Dacia 1300, simbol al împlinirii în România comunistă. Tratarea minimală, monocromia şi raportul dintre subiect şi fondul gri, în defavoarea subiectului, toate acestea vorbesc despre faptul de a fi mic şi neînsemnat într-o lume modestă, lipsită de culoare, austeră. Saltul din banal în metafizic este o caracteristică a lui Berindan, ai cărui super-eroi au uneori herpes, alteori acnee sau ulcioare, dar ţintesc întotdeauna sus şi departe. Din buzunarele lor se întrezăresc clotrimazolul, unguentul cu sulf, aciclovirul, iar pe sub hainele civile poate fi ghicit costumul de Superman. Ceea ce contează la artist, a cărui temă de cercetare este, de ani buni, negrul, ca enigmă a reprezentării umane, sînt relaţiile dintre lizibil şi abscons, totul trecut prin filtre casual, cool sau hipster.

Expoziţia In This World and Beyond, luată ca întreg, va suprinde şi va stimula intelectual. Un eveniment tematic nu înseamnă, în artele vizuale, restricţie de dimensiune, tehnici sau subiecte recomandate. Ceea ce contează ţine de cu totul alte repere, într-o lume în care este nevoie mai mult decît oricînd de repere.